Chei

Cheile Bistritei, situate la 12 km de localitatea Horezu, cele mai inguste chei din Romania, cu o lungime totala de 1,5 km, deosebit de spectaculoase, reprezinta un colt de natura care merita a fi vizitat in special pentru numeroasele guri de pesteri care se vad in versantii abrupti ai vaii Bistritei, dar si pentru frumusetea reliefului si bogatia florei si faunei. In total s-au dezvoltat 450 de specii de plante pe stancile abrupte: tisa, garofita de stanca, floare de colt, mierea ursului, brusturele negru, mojdrenii, micsandrele de stanca.
De la manastirea Bistrita se poate ajunge destul de usor la Cheile Bistritei.

Cheile Oltetului, situate la 17 km de localitatea Horezu, avand o ungime totala de 2,2 km, ofera un peisaj suberb: peretii gauriti de zeci de "grote" insotit de sunetul cristalin al raului Oltet, habitatul al catorva sute de pastravi. Sunt localizate in judetul Gorj, comuna Polovragi aflata la 15 km de Horezu. Cheile pornesc la 2 km nord de Polovragi, pe ambii versanti ai raului Oltet, trecand spre nord de Manastirea Polovragi. Cheile Oltetului sunt traversate de un drum forestier (18 km lungime) si de o poteca turistica marcata care continua pe valea Otetului pana la obarsie, traverseaza creasta montana Capatana – Parang si coboara apoi in valea Latoritei / Lacul Petrimanu.
Apa Oltetului separa Muntii Parang si Muntii Capatanii care, la un moment dat, aproape ca se intrepatrund, distanta dintre ei fiind de ordinul metrilor si chiar a zecilor de centimetri.
Dupa aproximativ 200 de metri de la intrarea pe Cheile Oltetului, o gaura mare se casca in munte aceasta fiind pestera Polovragi.
Exista o serie de legende legate de Cheile Oltetului, astfel se spune ca in numeroase pesteri si grote ar exista comori de pe vremea dacilor. Zona Cheilor Oltetului prezinta deosebit interes si din punct de vedere floristic si peisagistic.
Cheile Oltetului sunt declarate rezervatie naturala din anul 2000.

Rezervatia naturala Piramidele de pamant de la Slatioara

In comuna Slatioara din judetul Valcea se gaseste un obiectiv turistic foarte putin cunoscut: piramidele de pamant de la Slatioara cu o suprafata de 10,5 ha, considerate rezervatie naturala. Acestea se afla pe "Magura Slatioarei", in satul Gorunesti si pe teritoriul comunei Stroiesti, fiind declarate rezervatie naturala.
Cele doua dealuri respectiv Magura (malul stang al Cernei) si Maguricea (malul drept al Cernei) Slatioarei reprezinta o structura geologica de tip anticlinal constituita preponderent din conglomerate - roci sedimentare formate din fragmente de roci venite din muntii din apropiere (carate de un rau, precum Cerna) care s-au cimentat in timp geologic.
Rocile care constituie cele doua dealuri au fost depuse intr-un fel de bazin lacustru (adica intr-un lac) formand o delta (precum Delta Dunarii, insa ceva mai mica).
Rapile (piramidele) de la Slatioara apar pe ambele dealuri si sunt formate datorita alunecarilor de roci pe panta (conglomeratele nu sunt foarte bine cimentate uneori) produse de precipitatii fiind formate in cateva sute sau mii de ani.
Acest tip de relief, format prin siroire, este destul de frecvent gasit in dealurile Olteniei (Valea Stancioiului din zona Goranu- Rm Valcea).
Piramidele sunt adevarate sculpturi ale eroziunii diferentiale produse de catre apa de precipitatie. Din nefericire acest obiectiv turistic nu poate fi vizitat cu usurinta datorita reliefului accidentat si vegetatiei abundente, dar se poate observa foarte bine si de la distanta.